ORANJESTAD - Aruba Tourism Authority (A.T.A.) ta continua cu e compromiso pa midi y compronde e sentimento di e comunidad local encuanto turismo. E prome coleccion di data a tuma lugar na 2018 durante e periodo di celebracion di Dia di Himno y Bandera cu bishita na varios Centro di Bario rond di e isla cu e meta pa ripiti e investigacion aki cada dos aña.
Den 2020, e investigacion aki no por a wordo completa pa motibo di e pandemia di COVID-19. Despues di e pandemia, A.T.A. a propone pa reevalua e sentimento di e comunidad pa asina por identifica cualkier cambio debi na e pandemia. Den mei 2022, cu asistencia di diferente studiante di Universidad di Aruba, A.T.A. a percura pa incorpora un metodo amplio pa colecta feedback, usando tanto encuesta online como tambe entrevistando miembronan di nos comunidad.
Den 2024, data a wordo colecta na cumienso di Maart, riba fechanan di 1, 2, y 17 riba Plaza Betico Croes durante e Evento Cultural, y riba nos dia Nacional di Himno y Bandera 18 di maart na varios Centro di Bario di entre otro; San Nicolaas, Savaneta, Brazil, Santa Cruz, Piedra Plat, como tambe na Royal Aruba Aloe y Museo Arqueologico. Un encuesta tabata disponibel via Qualtrics utilisando un link di URL y un codigo QR, cu a wordo comparti a traves di medionan di prensa local, plataformanan di red social di Oficina di Turismo (A.T.A.), y promovi di diferente manera. Alabes, ta di menciona cu a acerca y a ricibi participacion di trahadornan na diferente negoshinan local, y studiantenan di Universidad di Aruba y Colegio E.P.I. Ultimo dia cu participantenan por a yena e encuesta tabata dia 15 di april 2024.
Den 2024, A.T.A. a dicidi di haci un evaluacion(“review”) independiente di e methodologia usa p acu e Local Sentiment Survey. E evaluacion aki a wordo haci door di MGM Source y a enfoca riba diferente aspecto manera e metodologia aplica, preguntanan di e encuesta, ‘sample sizing’ y ‘target market’, e proceso di e coleccion di e encuestanan, ‘data entry process’, y ‘quality of collected results, confidence level y effectiveness’. Tambe A.T.A. a introduci un ‘thematic analysis’ pa por a segmenta tur e comentarionan colecta den topiconan. A.T.A. a inverti tempo den esaki y awor cu a completa e aspecto aki, ta pasa na comparti e resultadonan.
A colecta un total di 3,583 encuesta, di cual 2,053 encuesta tabata online y 1,530 tabata encuestanan ‘face-to-face’. Despues di a check pa erornan (por ehempel encuestanan no completo), a establece e cantidad final na 2,592 encuesta. Basa riba e poblacion local di 107,566 (Central Bureau di Estadística 2023), por conclui cu e total di encuestanan corectamente colecta ta carga un nivel di confiansa di 95% y un ‘margin of error’ di 5%. Segun e resultadonan revisa di MGM Source (e consultantenan cu e haci e revision) e cantidad di encuesta colecta (2,592) pa e encuesta di ‘Local Sentiment’ tin un nivel di confiansa di 99% y un ‘margin of error’ di 2.5% cu ta surpasa e minimo necesario.
Actualmente, A.T.A. ta tumando pasonan proactivo pa redefini e modelo di turismo a traves di ‘Responsible Tourism’ y finalmente ‘Regenerative Tourism’. Accionnan lo dirigi nan mes riba esaki cu aspiracion pa Aruba avansa y posiciona su mes como lider den practica di turismo responsabel y sostenibel pa generacionan cu ta sigui. Varios cambio a wordo comparti recientemente y lo sigui haci esfuerso pa sigui comparti esakinan.
Ta di menciona cu A.T.A. ta orguyoso di e ehecucion positivo y constante di e sector di turismo. Aruba ta continua di ta un di e mihor destinacion den region Caribe cu un demanda y posicionamento halto. Aunke cu esaki ta e caso, ta di reconoce cu nos destinacion ta na un crusada. Ta importante pa reconoce un cambio di sentimento di turismo mundialmente. E impacto negativo excesivo di turismo riba e comunidad anfitrion y ambiente natural ta real, y na Aruba nos no ta immuun na e ola di sentimento mundial aki.
Resultado
E resultado a indica cu un number significante di participantenan di e encuesta ta reconoce cu turismo ta un industria clave y e motor di e economia di Aruba. 68% di e poblacion di participantenan di e encuesta a expresa di ta contento cu e industria di turismo. Bou di esnan cu ta traha directamente den e sector di hospitalidad, esaki ta 75%, es decir e cantidad cu ta contento cu e industria.
Den un escala di 1 pa 5, 68% di e participantenan di e encuesta a ‘rate’ tursimo cu un punto di 4 (positivo) pa 5 (extremadamente positivo). Den total, esaki ta refleha un impacto generalmente faborabel cu un averahe di 3.9 punto. Na otro banda, entre e 32% di e participante cu a ‘rate’ extremadamente negativo pa neutral, 19% a opta pa duna un comentario adicional.
A percura pa segmenta tur comentario den topico principal. E topiconan mas menciona tawata; e volumen di turista riba e isla, repercusion economico (relata na labor, prijs di vivienda, e ganashi cu no ta yega na e pueblo, etc.), envolvimento di e comunidad limita cu un enfoke riba turista, e necesidad pa mehora e infrastructura, y consideracion pa cu nos medio ambiente/naturalesa.
Un otro pregunta cu a wordo haci na e participantenan ta pa duna un indicacion di nan preocupacionan principal. E participantenan a expresa varios punto di preocupacion, cu ta inclui: acceso na vivienda pagabel, presion riba e infrastructura, insuficiente beneficio directo di e entrada cu turismo ta genera, y daño na e medio ambiente/naturalesa.
Ta di menciona cu a colecta feedback for di un grupo di edad varia cu ta ser categorisa pa generacion di Gen Z (personanan cu un edad di 18 pa 27 ana cu un participacion di 12%) Millenials (personanan cu un edad di 28 pa 43 ana cu un participacion di 35%), Gen X (personanan cu un edad di 44 pa 59 ana cu un participacion di 35%), y generacion Boomers (personanan cu un edad di 60 ana bay arriba cu un participacion di 18%).
E reparticion a base di districto ta indica cu 32% di e participantenan a bini for di districto di Paradera/Santa Cruz, 27% for di e districto di Noord/Tanki Leendert, 22% for di Oranjestad, y 19% for di Savaneta/San Nicolaas. Un notable 82% di e participantenan ta emplea na e momento cu a completa e encuesta, y 70% ta den e rango di edad di 28 pa 59 aña. Aproximadamente 68% di e participantenan ta un mayor cu un average di dos yiu. Nivel di educacion entre e participantenan ta varia, cu 47% tin un Bachelor’s Degree of mas halto.
ORANJESTAD – Camara di Comercio y Industria Aruba (KvK), un dia despues di a haya critica di por lo menos 3 gremio comercial AHATA, CUA y ATIA riba nan actuacion recien, a reacciona bek diabierna atardi. Diahuebs e tres gremionan a habri afo contra KvK, mandando e mensahe cu KvK no ta representa sector priva, y como tal no por papia na su nomber. E punto tabata e combersacion cu KvK tabatin recientemente cu gobierno (lesa:Mike Eman) unda cu a sugeri cu sector hotelero mester aporta mas na comercio. Algo cu no a cay nada bon cerca e tres gremionan. Y awe KvK a reacciona.
WASHINGTON D.C.,– Minister di Finansa Geoffrey Wever, hunto cu su delegacion, a bishita por lo menos 5 banco grandi na Merca en busca di fiansa pa por ‘refinancia’ un debe e aña aki. E delegacion ta consisti tambe di e.o. Zulema Erasmus, Maria Dijkhoff Pita, Chito Paris y Emelien Kelly cu tabata tambe den e reunionan cu e diferente banconan internacional pa evalua e mercado di capital existente. Segun e mandatario, esaki no ta algo nobo sino cu ta mas di 25 aña caba Aruba ta acudi na mercado financiero internacional.
ORANJESTAD – Cualkier combersacion riba ‘un contribucion mas husto di sector hotelero’ mester ta cu AHATA y no Camara di Comercio (KvK). Esaki por deduci di e declaracion di e CEO. Di e gremio comercial AHATA, sra Tisa LaSorte diabierna mainta na Noticiacla. Tabata e siman aki cu e gremionan comercial (AHATA, ATIA y CUA) na Aruba no a aprecia e declaracion di Camara di Comercio (KvK) e siman aki unda cu nan (KVK) a informa gobierno cu nan kier mira un contribucion mas husto di e sector hotelero na desaroyo di Aruba . Den caso specifico, e gremio cu ta consisti primordialmente pero no unicamente di e sector hotelero, Aruba Hotel & Tourism Association (AHATA) su CEO Tisa LaSorte a reacciona basta fuerte diabierna mainta na noticiacla bisando : ‘“Nos (AHATA) ta sigur cu nos Premier sa cu e conversacion ey mester tuma lugar cu representante di hotel cu conoce realidad di e sector, e inversionistanan cu a accepta invitacion pa crea trabao na Aruba y sostene nos economia, y pa basa e conversacion riba datos real y no sentimiento y rumor”. Cu esaki e kier sigura cu e combersacion no mester ta cu Kvk riba e tema ey, sino cu AHATA y otro gremionan.
ORANJESTAD - Gremionan Comercial, AHATA, CUA, y ATIA, diahuebs atardi a raporta cu nan a tuma nota cu Gobierno di Hulanda ta hisando interes riba Aruba su debe di AFL 900 Miyon, pa motibo cu Aruba no a cumpli ainda cu un ley nobo di Reino relaciona cu supervision financiero. Segun acuerdo existente, pa 1 Mei e ley nobo mester ta entrega na Tweede Kamer y indicacion ta cu ainda dialogo ta tumando lugar entre Aruba y Hulanda riba e texto di ley.
ORANJESTAD - Gremionan Comercial, AHATA, CUA, y ATIA, a manda carta siman pasa pa Camara di Comercio y Gobierno di Aruba como rectificacion cu e organisacion di registracion no ta representante oficial di sector priva ni ta un organisacion oficial di dunador di trabao.