ORANJESTAD – Dia 25 di mei a celebra Dia Internacional di Biodiversidad. E aña aki ta recorda cu 25 aña pasa, durante un congreso di biodiversidad, cu internacionalmente a establece 3 meta riba e tereno aki. Nan ta, conservacion di biodiversidad rond mundo, su uzo mester ta sostenibel y mester haci uzo di su beneficio na un manera igual y responsabel.
Na e momentonan aki ta importante pa Aruba evalua su aporte na biodiversidad den mundo. Cu e pensamento aki, ta importante pa nos proteha nos flora y fauna sin lubida nan habitat cu ta, sea un eco-sistema marino of terestre. Den e documento ‘BEST’, e Factsheet di Aruba su profil ta duna un indicacion concreto den cua estado di importancia nos eco-sistema biologico ta. Instancianan cu a contribui cu e informacionan aki ta: Parke Arikok, Aruba Birdlife Conservation, Aruba Marine Park Foundation, Aruba Marine Mammal Foundation, TurtugAruba y Directie Natuur en Milieu. Den e documento aki, ta tene na cuenta e geografia, geologia, clima, eco-sistema, biomes y especienan endemico.
Ta menciona cu e ‘Bushi’ (Melocactus strmineus) cu por haya den Parke Arikok ta un di esnan endemico cu ta core peliger di extincion. Pa e motibo ey e ta riba e lista di especienan protehi den nos ley pa medio di e Decreto Nacional pa Proteccion di Flora y Fauna Endemico (2017)/Landsbesluit Bescherming Inheemse Flora en Fauna (2017).
Otro bestia y mata cu ta riba e lista menciona ta: Pega Pega (Phyllodactylus julieni), Cascabel (Crotalus durissus unicolor), Toteki (Anolis lineatus), Lora Yellow-shouldred Amazon (Amazona Barbadenis) esaki no ta existi mas na Aruba. Raton di Anochi ( Leptonycteris cracoae/long nosed bat). E bestia aki tin un trabou hopi importante cu ta polinisacion di cadushi y tuna.
Loke ta trata e matanan: Wayaca Macho (Guaiacum Sanctum) ta core peliger.
Pa loke ta trata nos laman, e lista di e especienan di coral tambe ta largo. Pa e categoria di piscanan nos a inclui tribon y chucho (rays), haciendo e lista di especienan cu ta core peliger, mas largo ainda.
Nos ta menciona algun di e especienan cu ta corre peliger. Nassau grouper (Epinephelus striatus), Goliath grouper (Epinephelus itajara), Buni-Atlantic Blue fin tuna(Thunnus thynnus) y por ultimo e tribonnan tambe ta riba e lista. Nan tin un papel importante den e mantencion di structura y bon funcionamento di nos eco-sistema marino.
Loke ta trata e tortuganan, tur ta cay den e categoria di bestianan cu ta core peliger di no existi mas. Riba e lista di Aruba, nos lista local, ta poni e Carret, Turtuga Blanco, Drikil, Cawama, Kemp’s Ridley turtle, y Olive Ridley turtle.
Pa un bista amplio riba e document por check online uzando e link aki:
http://bit.ly/2x4U1nj
Tambe por bishita nos Facebook page: dnmaruba
Nos tur mester ta consciente di nos biodiversidad. Ban preserva locual nos tin. Aunke hopi di nos ta consciente di e importancia toch tin perdida di biodiversidad na mundo. Ban haci di nos banda tambe.
ORANJESTAD - Entrante augustus 2024 e alumno di klas 1 lo siña lesa y skirbi na Papiamento. A organisa un trayecto di preparacion pa asina ekipa e cabesante y e maestro di klas 1 di scolnan basico (basisschool) cu e hermentnan necesario pa por implementa e parti aki di e maneho nobo di idioma den scol.
ORANJESTAD - Entrante 18 di april 2024, pa 9or di anochi via TeleAruba, Aruba completo lo por cuminsa presencia e serie documental ‘Blue Lizard Effect’. Un serie documental revolucionario cu ta profundisa su mes den e mundo fascinante di Aruba, pero di un angulo diferente. E serie ta explora e concepto energetico di felicidad y e conexion profundo cu e cultura, e hende, y naturalesa di e isla.
ORANJESTAD - Na Aruba ta conoci cu 131 ta un organisacion cu banda di su propio proyectonan, ta desaroya y implementa proyectonan pa diferente organisacion Internacional aki na Aruba. Na 2023 131 a ser acerca pa Pan American Development Foundation pa desaroya un proyecto cu ta stimula empatia bao di hobenan local y migrante pa cu otro.